Dragoste - Wikipedia Dragoste De la Wikipedia, enciclopedia liberă Sari la navigare Sari la căutare Parte a seriei despre Dragoste Tipuri de dragoste Afecțiune Atașament Inimă frântă Iubire plină de compasiune Dragoste conjugală Dragoste de curte curtare Trubadur Îndrăgostire Amor liber Prietenie romantică Relații interpersonale Intimitate Limerență Dragoste dependentă Dragoste la prima vedere Triunghi amoros Hesed Bolnav de iubire Îndrăgostit Dragoste obsesivă Pasiune Dragoste platonică Dragoste adolescentină Relație Romantism Iubire de sine Amour de soi Dragoste necondiționată Dragoste neîmpărtășită Viziuni culturale Chineză Ren Greacă cuvinte pentru dragoste Agape Eros Philia Storge Xenia Indian Kama Bhakti Mettā Islamic Ishq Evreiesc Hesed Latin Amor Caritate Legate de Baza biologică Scrisoare de dragoste Sfântul Valentin Filozofie Opiniile religioase v d m Pierre Auguste Cot (1873) Dragostea este un sentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică. Definirea sa este un demers dificil, cauzat de complexitatea manifestării sale, dar și de diversitatea legăturilor afective cuprinse de acest termen. Dragostea se poate manifesta față de: familie (părinți, copii sau alte rude), prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, patrie, frumos, artă ș.a.m.d. O nevoie importantă a dragostei (care este inclusă uneori în însăși definiția ei) este de reciprocitate – în unele cazuri, aceasta este resimțită de către subiect fără o acțiune fizică a obiectului (de exemplu, în cazul dragostei față de Divinitate, față de obiecte ori diverse concepte neaplicate). Spre deosebire de toate celelalte cazuri, Dragostea în care sunt implicați parteneri romantici se servește de sexualitate ca dovadă a intimității (prin expresia „a face dragoste” se înțelege a avea o relație sexuală). Dragostea interpersonală poate fi platonică, concept prin care se înțelege o afecțiune purificată de gesturi sau dovezi de natură fizică. Termenul „dragoste” are ca sinonime variantele iubire (sinonim total), amor și libov (parțiale). În afară de „amor” de origine latinească, toate celelalte cuvinte au fost preluate din limbile slave. În timp ce „dragoste” și „iubire” sunt întrebuințat pentru orice categorie a respectivului sentiment, ceilalți termeni vizează numai unele posibilități. Astfel, „libov” poate exista numai între parteneri romantici (termenul mai are și înțelesul de comportare politicoasă), în vreme ce „amor” cuprinde acest înțeles („a face dragoste” se mai poate spune „a face amor”) și pe acela de dragoste pentru artă (amorul artei). Tipuri de dragoste Există numeroase clasificări ale situațiilor de dragoste, în funcție de obiectul vizat. Între cele mai des întâlnite categorii se numără: dragoste de sine, care este confundată adesea cu egoismul Dragoste romantică, între parteneri de acest fel. Ei pot fi opuși prin sexul biologic (numiți heterosexuali) sau de același sex (homosexuali) Dragoste de familie, manifestată între membrii unei familii. Se remarcă prin importanță subtipul dragostei părintești, a părinților față de copiii lor. dragostea față de Divinitate, ce fundamentează în unele religii legătura dintre om și Divinitate. Religia creștină vede o strânsă relație între dragostea față de Dumnezeu și cea față de aproape (prin „aproape” se înțelege mulțimea semenilor, a tuturor oamenilor diferiți de sine, cunoscuți ori nu sie) Dragostea lui (Dumnezeu) față de oameni ce se manifestă prin sacrificiul suprem: (Dumnezeu-Tatăl) și-a sacrificat Fiul, IIsus Cristos, pentru ca oricine crede in el să fie iertat, să nu mai fie pedepsit pentru păcate prin moarte veșnică. Dumnezeu este dragoste. Dragoste platonică, exprimată de doi oameni ca afecțiune pură, total dezinteresată fizic (material sau prin gesturi) alte tipuri, care nu presupun o reciprocitate vizibilă sau nu așteaptă niciun fel de reciprocitate (în egală măsură, ea se poate manifesta): dragoste față de natură, plante, animale, patrie (numită patriotism), artă (subiectul ei se numește un iubitor de artă), frumusețe etc. Un caz deosebit de important din punct de vedere cultural și spiritual este: Cuprins 1 Dragostea sub aspect biblic 2 Dragostea sub aspect științific 3 Vezi și 4 Note 5 Bibliografie suplimentară 6 Legături externe Dragostea sub aspect biblic[modificare | modificare sursă] Biblia descrie dragostea ca fiind îndelung răbdătoare, plină de bunătate, nu este invidioasă, nu se laudă, nu se mândrește, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul, dragostea nu va pieri niciodată (Corinteni 13:4-8). În Vechiul Testament avem diferite cuvinte pentru a descrie dragostea: în ebraică אָהַב , transliterat 'ahav, ca fiind o dorință arzătoare, iubirea între soț și soție, familială (ce include copii, rude, iubirea între părinți și copii), dragostea pentru lucruri (cum ar fi alimente, băuturi, de somn, înțelepciune, natura), iubirea între prieteni, un alt cuvânt este אַהֲבָה , transliterat 'ahavah, care înseamnă ca oamenii să iubească numele lui Dumnezeu YHWH ([1]), și dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Israel și pentru omenire. חָשַׁק , transliterat chashaq, înseamnă a pune împreună, a se alipi, a se atașa foarte tare de cineva, (Geneza 34:8), (Deuteronom 7:7) רָחַם , transliterat racham, înseamnă să iubești profund, să ai milă, să fii plin de compasiune, a îndrăgi pe Dumnezeu sau oamenii. דּוֹד , transliterat dowd, înseamnă iubirea sexuală([2]) עֲגָבָה , transliterat `agabah, înseamnă adulter, lascivitate, imoralitate (Ezechiel 23:3-20). Ca și în Vechiul Testament, în Noul Testament există diferite cuvinte pentru dragoste: în limba greacă, limbă folosită la scrierea Noului Testament, ἀγαπάω și transliterat agapaō înseamnă dragostea necondiționată a lui Dumnezeu pentru omenire (vezi Agape) un alt cuvânt este φιλέω transliterat phileo - între prieteni - sentiment de stimă, apreciere, atitudine prietenească, simpatie, atașament reciproc. un alt cuvânt este θέλω ce-și are rădăcina în αἱρέω transliterat haireō însemnând a prefera, a alege, a lua ceva din plăcere, a alege prin vot, dorință, scop![1] Dragostea sub aspect științific[modificare | modificare sursă] În biologie sau psihologie termenul „iubire” nu este clar definit, tocmai datorită complexității acestui sentiment emoțional. Până în prezent, din punct de vedere științific, s-a ajuns la rezultatele următoare: Neurobiologic s-a constatat că intensitatea biocurenților din anumite zone cerebrale devin mai active fără a putea localiza clar un centru nervos al iubirii în creier, acest fenomen este corelat cu modificări biochimice care determină reacțiile biologice care devin tot mai intense, influențând comportamentul, gândirea lucidă. Astfel se poate vorbi de fenomene neuroendocrine sub coordonarea diencefalului, luând naștere în hipofiză opiate endogene (care determină starea de euforie). Din cadrul substanțelor mesagere a euforiei se pot aminti „dopamina”, „adrenalina” și „substanțele endorfine” care declanșează mai departe o producție de hormoni sexuali ca testosteron crescând apetitul sexual, scăzând nivelul serotoninei (împreună cu adrenalina și noradrenalina sunt „monoamine”, hormonii de stres), reacții asemănătoare apar în cazuri de îmbolnăvire, ceea ce determină faptul că îndrăgostiții nu mai pot gândi normal (stare de drogare). Din statistici s-a observat că cea mai crescută rată a divorțurilor este după patru ani de căsnicie. Cercetătorii Universității Chicago susțin că au descoperit regiunea cerebrală responsabilă de deciziile afective. Dragostea este definită drept o stare conștientă, intensă și de durată de uniune cu o altă persoană, iar dorința sexuală ar fi caracterizată drept o stare de scurtă durată orientată spre obținerea plăcerii. Plecând de la această diferențiere, cercetătorii consideră că dragostea este localizată în zona anterioară a cortexului insular, în timp ce dorința sexuală este localizată în zona posterioară. Vezi și[modificare | modificare sursă] Ziua îndrăgostiților Film de dragoste Roman de dragoste Note[modificare | modificare sursă] ^ Blue Letter Bible http://www.blueletterbible.org/search/translationResults.cfm?Criteria=love&t=KJV&sf=5 Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă] Focul Amorului: despre dragoste și sexualitate în societatea românească (1750-1830), Constanța Vintilă-Ghițulescu, Editura Humanitas, 2006 - recenzie1 recenzie2 Legături externe[modificare | modificare sursă] La Wikicitat găsiți citate legate de Dragoste. Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Dragoste en Researchers find brain’s ‘sweet spot’ for love in neurological patient ro Dragoste și știință – ultimele cercetări și studii despre iubire en The Anatomy of Love Explanation of Theories of Love de „Liebe“ im Deutschen Wörterbuch von Grimm de „Wie geht Liebe?“ - Psychologische Differenzierung zwischen Liebe und Partnerschaft von Thomas Artmann ( PDF , 367 KB) de Materialien zu Partnerschaftsproblemen, Definitionen, Theorien u.a. zu Entstehung von „Liebe“ de Enzyklika DEUS CARITAS EST de Papa Benedikt XVI. despre dragostea de creștină. O mitologie a iubirii - pasiune si erotism, 10 noiembrie 2011, Irina-Maria Manea, Historia Seducerea femeii de la Facerea Lumii până azi, 7 mai 2010, Nicoleta Zaharia, Historia Jocurile dragostei: de la iubire la șantaj în viața de cuplu, 12 iulie 2013, Maria Olaru, Descoperă Despre iubire, Iosif Szenasi, Editura Sfantul Ierarh Nicolae Are Human Pheromones Real?, 1 mai 2014, Daisy Yuhas, Scientific American v • d • m Emoții Acceptanță • Afecțiune • Ambivalență • Anxietate • Apatie • Auto-compătimire • Bucurie • Calm • Confuzie • Depresie • Dezamăgire • Dezgust • Dispreț • Dor • Dor de casă • Dorință • Dragoste • Entuziasm • Epifanie • Extaz • Fanatism • Fericire • Frică • Frustrare • Gelozie • Goliciune • Invidie • Îndoială • Mândrie • Mânie • Melancolie • Milă • Oroare • Panică • Plictiseală • Pocăință • Poftă • Recunoștință • Regret • Relaxare • Remușcare • Respingere • Rușine • Satisfacție • Seninătate • Singurătate • Speranță • Suferință • Timiditate • Tristețe • Uimire • Umilință • Ură • Vină • Veselie Informații bibliotecare GND: 4035646-2 NDL: 00560099 NKC: ph117230 Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dragoste&oldid=13668734 Categorii: Emoție Dragoste Categorii ascunse: Articole Wikipedia cu identificatori GND Articole Wikipedia cu identificatori NDL Articole Wikipedia cu identificatori NKC Articole Wikipedia cu informații bibliotecare Meniu de navigare Unelte personale Nu sunteți autentificat Discuții Contribuții Creare cont Autentificare Spații de nume Articol Discuție Variante Vizualizări Lectură Modificare Modificare sursă Istoric Mai mult Căutare Navigare Pagina principală Schimbări recente Cafenea Articol aleatoriu Facebook Participare Cum încep pe Wikipedia Ajutor Portaluri tematice Articole cerute Donații Trusa de unelte Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Navigare în istoric Informații despre pagină Citează acest articol Element Wikidata Tipărire/exportare Creare carte Descarcă PDF Versiune de tipărit În alte proiecte Wikimedia Commons Wikiquote În alte limbi Afrikaans Akan Alemannisch አማርኛ Aragonés Ænglisc العربية الدارجة مصرى অসমীয়া Asturianu Azərbaycanca تۆرکجه Башҡортса Boarisch Žemaitėška Беларуская Беларуская (тарашкевіца)‎ Български বাংলা བོད་ཡིག Brezhoneg Bosanski Буряад Català Mìng-dĕ̤ng-ngṳ̄ Нохчийн کوردی Corsu Čeština Чӑвашла Cymraeg Dansk Deutsch Ελληνικά English Esperanto Español Eesti Euskara Estremeñu فارسی Suomi Français Frysk 贛語 Kriyòl gwiyannen Gàidhlig Galego Avañe'ẽ गोंयची कोंकणी / Gõychi Konknni ગુજરાતી Hausa 客家語/Hak-kâ-ngî עברית हिन्दी Fiji Hindi Hrvatski Kreyòl ayisyen Magyar Հայերեն Interlingua Bahasa Indonesia Igbo Ilokano Íslenska Italiano ᐃᓄᒃᑎᑐᑦ/inuktitut 日本語 Patois Jawa ქართული Қазақша ភាសាខ្មែរ ಕನ್ನಡ 한국어 कॉशुर / کٲشُر Ripoarisch Kurdî Кыргызча Latina Ladino Lëtzebuergesch Limburgs Ligure Lumbaart Lingála Lietuvių Latviešu Македонски മലയാളം Монгол मराठी Bahasa Melayu Malti Mirandés မြန်မာဘာသာ Nāhuatl नेपाली नेपाल भाषा Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokmål Occitan ଓଡ଼ିଆ ਪੰਜਾਬੀ Picard Polski Piemontèis پنجابی پښتو Português Runa Simi Русский Русиньскый Саха тыла ᱥᱟᱱᱛᱟᱲᱤ Sardu Sicilianu سنڌي Srpskohrvatski / српскохрватски සිංහල Simple English Slovenčina Slovenščina Soomaaliga Shqip Српски / srpski SiSwati Svenska Kiswahili தமிழ் Тоҷикӣ ไทย Türkmençe Tagalog Türkçe Xitsonga Татарча/tatarça ئۇيغۇرچە / Uyghurche Українська اردو Oʻzbekcha/ўзбекча Vepsän kel’ Tiếng Việt Walon Winaray 吴语 მარგალური ייִדיש 中文 文言 Bân-lâm-gú 粵語 Modifică legăturile Ultima editare a paginii a fost efectuată la 25 octombrie 2020, ora 15:45. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. Politica de confidențialitate Despre Wikipedia Termeni Versiune mobilă Dezvoltatori Statistics Cookie statement